<?xml version="1.0" encoding="iso-8859-1"?>
<?xml-stylesheet href="http://www.ent-montecristo.org/20050700/xml/rss.xsl" type="text/xsl" media="screen"?>
<?xml-stylesheet href="http://www.ent-montecristo.org/20050700/xml/rss.css" type="text/css" media="screen"?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"  xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#" xmlns:photo="http://www.pheed.com/pheed/">
 <channel>
  <title>CHRISTELLE SILVARELLI</title>
 <description><![CDATA[]]></description>
  <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700</link>
  <language>fr</language>
  <dc:date>2010-03-20T05:28:21+01:00</dc:date>
  <atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="alternate" href="http://www.ent-montecristo.org/20050700/xml/atom.xml" type="text/xml" />
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7352</guid>
   <title>qualchì parolla</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 10:16:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>travagliu linguisticu nantu à Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7352-7668.jpg" alt="qualchì parolla" title="qualchì parolla" />
     </div>
     <div>
      Eccu qualchì parolla chì ùn eranu micca nantu à u quistiunariu :        <br />
              <br />
       [a dz'ibara]  <em>a zipara </em>: ciò chì hè amaru è chì stà indè l'acqua dopu à a franta. A zipara : quand'è tu pressi, ch'ella resta l'acqua. Cacci l'oliu dopu resta l'acqua è in l'acqua ci hè a zipara = u torbidu.       <br />
              <br />
       [a radz'ola]  <em>a razola </em>: fruttu di l'ogliastru. Quessu si facia à parte, ghjè oliu più amaru. Iss'oliu u vindianu à e farmacie chì servia per fà i medicamenti.       <br />
              <br />
       ['una z'oma]  <em>una somma </em>: 11 decalitri.       <br />
              <br />
       [a sp'orta]  <em>a sporta </em>: 10 litri, ghjè un "panier" fattu in castagnu chì tene 1 decalitru         <br />
              <br />
       [degal'idru]  <em>decalitru d'alive </em>(10 litri).       <br />
              <br />
       [a m'eza b'inta]  <em>a meza pinta </em>: mezu litru per piglià l'oliu.       <br />
              <br />
       [a b'inta]  <em>a pinta </em>: 1 litru.       <br />
              <br />
       [u medz'inu]  <em>u mezinu </em>: 5 decalitri.       <br />
              <br />
       [i vil'ari] <em> i filari </em>: ligna d'alivi. In l'aliveti ci sò i filari.       <br />
              <br />
              <br />
       [spigul'a]  <em>spiculà</em> : quandu a racolta era compia, l'alive chì restavanu eranu per i terzaglii.       <br />
              <br />
       [un tin'atsu]  <em>un tinazu </em>: botte tagliata in dui cù dui manichi induve l'oliu cascava nentru per chì l'oliu lachesi calà l'acqua.       <br />
              <br />
       [insid'a]  <em>insità</em> : greffer.       <br />
              <br />
              <br />
              <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7352-7668.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=23</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7351</guid>
   <title>3 pruverbii nantu à l'alivu</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 10:07:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>lingua corsa</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7351-7667.jpg" alt="3 pruverbii nantu à l'alivu" title="3 pruverbii nantu à l'alivu" />
     </div>
     <div>
      Fendu a mo inchiesta, u mo infurmatore m'hà datu pruverbii nantu à u mo tema : "l'alive"       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">"Santu Petru hè un bellu paese, quandu l'alive stanu appese, quandu l'alive cascanu in terra, fame, pesta è guerra" </span>dunque sè l'alive ùn vanu micca à maturità, s'ellu ci hè u varmu chì e face cascà nanzu era a famina, a fame per tuttu u mondu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">"Sfiuritura di maghju,oliu per assaghju       <br />
       sfiuritura di ghjugnu, oliu à lavà grugnu"</span>  Sè l'alivu sfiurisce tardi, a mosca di l'aliva avà a sapemu ùn face micca l'ovu sottu à 26 gradi dunque sè l'aliva sfiurisce di ghjugnu, dunque quandu l'aliva ghjunghje chì a mosca à possi punghje ghjè à fine di lugliu. A a fine di lugliu, face troppu caldu, a mosca ùn pò più punghje dunque andemu finu à settembre. Settembre vene u fretu dunque l'annata era salva.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">"legnu santu è benedettu chì brusgia frescu è seccu" </span>dunque l'alivu era un arburu sacru è si ne ghjuvianu per tuttu. 
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7351-7667.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=22</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7350</guid>
   <title>toponimi chì principianu cù S</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:40:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>a tupunimia di Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7350-7666.jpg" alt="toponimi chì principianu cù S" title="toponimi chì principianu cù S" />
     </div>
     <div>
      <span class="fluo_jaune">Salice</span> : salice : locu induve ci sò i salice. U salice hè un arburu à ramula longa è fine, assai flessibile, à fronde lungarine verde è pinze chì cresce in i lochi umidi. Vene da a latinu 'salix viminalis' (botanica).       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">San Ghjuvanni </span>: san giovanni : nome di a ghjesa San Ghjuvà chì hà un oratoriu chì si chjama Santa Croce. Inseme baroccu  chì data o menu di u 1784.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">San Ghjisè </span>: san giuseppe : ghjè u nome di u cuventu fattu in 1630.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">San Martinu </span>: san martino : nome di un locu induve ci passa un fiume.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Santa Cristina </span>: santa cristina :        <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Serdellu</span> : sardello : pò dassi chì ci era un fiume o un pozzu induve mettianu e sardelle chì sò pesci.       <br />
              <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7350-7666.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=21</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7306</guid>
   <title>ASCENZIONE</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:14:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Ghjè u ghjornu chì Cristu colla in celu. Una messa hè celebrata. Ghjè u ghjornu induve omu ùn travaglia micca. Si sente sempre dì : <em>"l'acellu ùn sorte micca da u nidu". </em>Issu ghjornu hè marcatu da l'ovu è l'erba santa.        <br />
       - L'ovu hè u primu di a ghjurnata, ci vole à fallu benedisce è cusì ùn s'infracceca micca. Ancu un'annu dopu resta sempre u torlu.       <br />
       - L'erba santa : issa pienta grassa si coglie à l'alba, si face benedisce è dopu si mette in casa.       <br />
       S'ella fiurisce ghjè bon segnu ò sinò porta u gattivu male.
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=20</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7285</guid>
   <title>U LUNI DI PASQUA</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:15:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      I canti : Magnificat, u Ave Maris Stella, e litanie di a Madonna.       <br />
       U luni di Pasqua hè l'abbundenza : <em>"beatu u corpu chì in vendari hè mortu è in sabbatu hè sepolcru".</em>U luni si face a merendella vene à dì chì a ghjente s'addunisce in a natura per sparte un bellu ripastu. Ghjè un ghjornu di festa chì permette dinù d'incuntrà persone.
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=19</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7282</guid>
   <title>A DUMENICA DI PASQUA</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:17:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Ghjè a Resurrezzione di u Cristu. Ghjè u cunciliu di Nicée chì hà messu in 325 a data di Pasqua à a prima dumenica chì seguita a prima luna piena di u veranu. A u mumentu di Pasqua si facenu doni. Ghjesù dice à Satan : <em>"Quandu Pasqua venerà di maghju, è chì l'alivu perderà a foglia, allora ti sceglieraghju contru la mo voglia".</em>
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=18</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7281</guid>
   <title>VENDARI SANTU</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:18:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Ghjè u ghjornu di a morte di u Cristu. In tutta a Corsica si facenu e prucessiò. E duie hè più cunnisciute sò : a granitula è u catenacciu.       <br />
       - a granitula ghjè una prucessiò chì si face u più in u pumonte. Si caratterizeghja cù a so forma in lumaca.       <br />
       - u catenacciu.       <br />
       Piglieraghju l'esempiu di Bisinchi chì ci vò tutti l'anni. In ghjesa, si mettenu e catene à i pedi, piglia a croce è a prucessiò principia. Tutti i fideli seguitanu cantendu u "Perdono mio Dio". U catenacciu si pienta à e 13 stazzione è casca 3 volte. Passendu per e strette, u rimore di e catene ribomba. Ghjunti nantu à a piazza, u catenacciu hè inchjuvatu nantu à a croce. Dopu ghjunghje Maria per vede u corpu mortu di u so figliolu. U portanu in ghjesa è tutti basgianu a Croce.       <br />
              <br />
       <em>V'invitu à andà à vede chì ghjè veramente un mumentu particulare da cunnosce.</em>
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=17</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7189</guid>
   <title>U VENDERI SANTU</title>
   <pubDate>Thu, 03 Apr 2008 14:15:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      U Venderi Santu hè un ghjornu di pietà. In ogni paese, à a calata di a notte, si vede in ogni casa nantu à e finestre candelle incese.       <br />
       In u mo paese, averete capitu qualessu hè, ci hè poca ghjente mà quantunque ci hè una piccula prucessione. Sò sempre i listessi chì portanu a crucetta cù u so Cristu nantu. E vechje provanu à seguità mà a cullata hè dura. Di tantu in tantu si sente ribumbà u Perdono, mio Dio. Cum'è ci hè chè un prete per tuttu u Nebbiu, ghjè raru d'avè una messa tandu sò e bighine chì ne facenu una.       <br />
              <br />
       D'altronde, sò cullata parechje volte à u catenacciu di Bisinchi. Ci hè assai ghjente è scambia di i picculi paesi.       <br />
       Cosa hè u catenacciu ?       <br />
       Ghjè un omu chì porta a croce è chì hà catene liate à i pedi. Riface u parcorsu di u Cristu.       <br />
       Deve cascà 3 volte listessu à Cristu nantu à a strada chì u porta sinu à Golgotha.       <br />
       Infine hè crucificatu nantu à a grossa croce ch'ellu hà purtatu mentre 2 orette. 
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=16</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7183</guid>
   <title>U GHJOVI SANTU</title>
   <pubDate>Thu, 03 Apr 2008 13:52:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      <b>U Ghjovi Santu </b>hè u ghjornu chì simbulizeghja l'ultimu ripastu di Ghjesù : <span class="fluo_vert">Cena</span>.       <br />
       Hè dinù caratterizatu da a <span class="fluo_vert">LAVANDA</span> : Ghesù, issu ghjornu quì, lavò i pedi di i so 12 apostuli per mustrali à so devizione è amicizia. Ghjè dinù à messa in piazza di l' <span class="fluo_vert">Eucaristia</span>.
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=15</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7179</guid>
   <title> toponimi in D è F</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:44:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>a tupunimia di Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7179-7496.jpg" alt=" toponimi in D è F" title=" toponimi in D è F" />
     </div>
     <div>
      <span class="fluo_jaune">Debbiarellu</span> : X, debbiarello : issu locu si chjama cusì per chì indè i tempi i vechji praticavanu u debbiu. Sarebbe dunque un locu chì hè statu debbiatu vene à dì brusgiatu per pudè esse piantatu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Erbariccia</span> : X, X : da « erba » locu induve piccia assai erba. Chjosu erbaghju.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Ernaghju </span>: X, X : locu induve ci eranu i bugni è fecianu u mele.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Ferletu </span>: ferleto, ferletto : da « ferla » locu induve cresce assai a ferla chì vene di a finochja. A ferla si trova solu in qualchì locu è Santu Petru hè un locu induve ci face assai.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Ficacce </span>: X, X : locu induve ci sò e fiche.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Filicaghja </span>: X, filicaja / Filicone : feligone, felicone : -locu bruttu &#8211;locu induve cresce a filetta.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Filoni </span>: X, X : po dassi per via di a forma : un filu d'erba       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Finuchjaghjola</span> : X, X : locu induve ci hè a finochja.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Funtana à l'olmu </span>: fontaine de campiendi, X : per via di a presenza di un olmu à cantu. Da custì, princinpia u paisolu di campiendi.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Funtana impregna donne </span>: X, X : toponimu inventatu postu chì nasce da una legenda quella di a so acqua chì quandu una donna à beie diventa incinta.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Furcioni </span>: forcioni, forcioni : per via di a forma : u locu s'assumiglia à una forca.       <br />
              <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7179-7496.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=14</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7175</guid>
   <title>seguita di e risposte</title>
   <pubDate>Thu, 03 Apr 2008 13:28:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>travagliu linguisticu nantu à Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7175-7492.jpg" alt="seguita di e risposte" title="seguita di e risposte" />
     </div>
     <div>
      a macina       <br />
       a meria       <br />
       u torchju       <br />
       una zimbina       <br />
       l'oliu vergine       <br />
       a rizanza       <br />
       a pasta       <br />
       l'oliu per e lampane       <br />
       l'infernu       <br />
       a giara       <br />
       a grossa giara ò un trogliu       <br />
       a raspuluda (sabine en Balagne) / a biancaghja       <br />
       l'oliu rancicu       <br />
       i fondi       <br />
       calà l'oliu       <br />
       fragne l'alive       <br />
              <br />
              <br />
       Eccu e risposte di u mo infurmadore.       <br />
       Issu travagliu hè un travagliu interessante postu chì ci impara a parlata sputica di u nostru paese. Ci permette dinù d'andà à vede a ghjente anziana chì hè una surgente d'infurmazione è memoria viva. Di più, a linguistica hè una scienza assai precisa chì ci permette di infurmà si nantu à a nostra lingua : u corsu. Spergu chì ancu voi averete un travagliu simile à fà perchè chì ghjè una maraviglia.
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7175-7492.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=13</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7133</guid>
   <title>e risposte di l'infurmatore</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:20:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>travagliu linguisticu nantu à Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7133-7453.jpg" alt="e risposte di l'infurmatore" title="e risposte di l'infurmatore" />
     </div>
     <div>
      Sò andata in casa di signore Morati. Aghju interrugatu à Mr Charles Morati chì hà 67 ani è dopu aghju interrugatu a so mamma Maddalena Morati chì hè à più vechja di u paese, hà 93 ani.       <br />
       Li aghju dumandutu e parolle chì sò in l'articulu di nanzu è eccu e risposte :       <br />
              <br />
       un'aliva                             <br />
       un alivu       <br />
       un alivetu       <br />
       un ogliastru       <br />
       l'alive sò carche       <br />
       una mansa d'alive       <br />
       u fiore di l'alivu       <br />
       u nocciulu       <br />
       a pasta di l'aliva       <br />
       u picciolu       <br />
       coglie l'alive       <br />
       a colta di l'alive       <br />
       merellà / spazzà       <br />
       u cernigliu       <br />
       l'oliu       <br />
       l'oliu hè chjaru       <br />
       l'oliu hè torbiu       <br />
       u fragnu       <br />
       u fragnone       <br />
       a franta       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7133-7453.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=12</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7119</guid>
   <title>torna detti</title>
   <pubDate>Thu, 27 Mar 2008 13:39:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>lingua corsa</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Dicendu torna mi vene un pruverbiu :        <br />
       <span class="fluo_cyan">"torna Vignale chì ghjè un bellu paese"</span> si dice issa spressione quandu si riface sempre qualcosa.       <br />
              <br />
       Una spressione ch'aghju trovu in u libru di Ghjacumu Thiers <span class="u">a barca di a Madonna </span>:       <br />
       - <span class="fluo_cyan">ne face quant'è cuttina</span>       <br />
              <br />
              <br />
       Dopu altre spressione idiomatiche :       <br />
               <br />
       <span class="fluo_cyan">ùn sente di nunda!       <br />
       ùn cunnosce più a filetta</span> vene à dì chì ùn cunnosce mancu più i soi
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=11</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7113</guid>
   <title>eccu a seguita!!!!</title>
   <pubDate>Thu, 27 Mar 2008 13:29:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>a tupunimia di Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7113-7433.jpg" alt="eccu a seguita!!!!" title="eccu a seguita!!!!" />
     </div>
     <div>
      Assai nomi in "c"; ci sò dinù fole. Eccu se la vi guerba dì sapè, bona lettura!!!       <br />
              <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">cacciatori : </span>cacciatori, cacciatori : Sicuramente chì ghjera u locu induve i cacciatori s'adunianu ò un locu di caccia. Oghje, i cacciatori significheghja u nome di una caccia mossa.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cala micornu : </span>X, X : Un cunnoscu micca u significatu. Mà ghjè un pianottulu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Calvelu :</span> X, X : In Falcucci, calvelu : villa di Patrimoniu. Pò dassi, chì u locu face riferenza à issu paese di u Nebbiu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Campi d'ogliastri : </span>campo d'ogliastro, campo d'ogliastro : Nome chì vene da a descrizzione di u locu. In fatti, ghjè un campu induve ci sò assai ogliastri, anc'oghje.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Campiendi :</span> campiendi, campiendi : Issu locu, hè un paisolu. Si chjamera cusì per via chì sò lenze. Campiendi : campu. Oghje, e case sò staccate : una sottu à l'altra.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Campu castincu : </span>X, X  capu castincu : capo castinco, capo castinco : Più spessu dimu capu castincu. Si chjama cusì perchè chì ghjè un campu chì si trova sopra à Casta. Dinù per via chì anu trovu un inseme megaliticu chì si cumpunia à l'origine di nove statue distante di qualchì centina di metru ò di qualchì chilometru. Ne resta solu u capu dettu di Capu Castincu dispostu à u palazzu di i guvernatori in Bastia dapoi u cungressu preistoricu di 1966, mà chì rivenerà in Pieve, induve ci era digià nanzu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Canali :</span> canali, canali : Si chjama cusì perchè chì indè i tempi antichi ci eranu l'orti. Per annacquà, si servianu di i canali. L'anu chjamatu cusì per via chì ci eranu e canalette per annacquà l'orte.       <br />
       Cannuta : cannuta, cannuta : Locu induve ci hè l'acqua. Pare un picculu stagnu. Cannuta vene di canna. Si pudia dì u cannaghju. E canne s'assumiglianu à l'erba (spezia di pianta), sò in l'acqua salita è e vacche e manghjanu vulinteru.       <br />
               <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">cantareccia : </span>X, cantareccia : -Pò dassi chì cantareccia toponimu chì vene da cantà       <br />
       -O toponimu chì vene da cantaratu vene à dì incù tufone (es : fattu à cantare)       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Capannelle :</span> capannelle, capannelle   capannula : X, X : Locu induve ci sò e capanne. Capanne fatte di petre, di legnu è di terra induve s'agruttavanu per u più i pastori.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Carrughju :</span> X, X : Toponimu chì si trova in u paisolu di u castagnu. Porta u so nome sapendu ciò ch'ellu hè un carrughju : una strada chì passa à mezu à e case.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Casa viola : </span>X, X : Si chjamera cusì per via chì in issa casa chì esiste sempre ancu avà ci ghjucavanu di viola chì hè un pianò meccanicu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Caserna :</span> X, X : Paisolu di Santu Petru. Si chjama cusì per via chì tandu ci era una caserna di gendarmeria.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Casetta di i capicursini :</span> X, X : Toponimu  inventatu da a ghjente postu chì hè u cugnome di u locu. L'anu chjamatu cusì per via chì in issa casetta ci campava ghjente di Capicorsu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Casone :</span> X, X : Presenza in issu locu di un casone.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Casta : </span>casta, X : ùn sò veramente l'origine mà aghju imparatu chì à u XIIesimu seculu ci sò capurali vene à dì gentilomi chì difendenu i povari. In e cronache, evucazione di a famiglia &#8220;da casta&#8221;. I Casta falavanu d'un vecghju chì si chjamava San Salvadore è chì stava in l'Agriate in u locu chjamatu Casta.        <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Castagnamentu : </span>X, X : Locu vicinu à a strada, ghjè una girata è in issa girata ci hè un castagnu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Castagnu : </span>castagno, castagno : Paisolu di u paese induve ci sò assai assai castagni è à 100 metri ci hè un locu chì si chjama u castagnetu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Castrcaghja :</span> castricaglia, castrcaglia       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cavallata : </span>X, X       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Chjalsi : </span>X, X : Locu induve ci eranu i chjalsi.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Chjimarana : </span>chimarano, chimarana       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Chjosu di tredeci : </span>X, X : Toponimu inventatu, ghjè un chjosu chì appartenia à un omu chì era cugnumatu tredeci.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cima à a carbunara : </span>X, X : Locu induve facianu u carbone.  Oghje ci sò sempre e carbunare.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cima à Casta : </span>X, X : Cumè u nome à dice ghjè una cima chì hè sopra à casta.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Coda di u diavule : </span>coda al diavolo, coda al diavolo       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Codule l'alzeli :</span> X, codole : Sapendu chì « codulu » significheghja un scornu chjucu di terrenu cù a vigna o a machja è chì l'alzi sò arburi dunque ghjè un locu induve ci sò l'alzi.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Conca : </span>X, X : In paese adupremu issu nome per parlà di un locu in muntagna. « Conca »vene à dì a forma di u locu, ghjè una depressione di terrenu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Corsu : </span>corso, corso : Locu centrale di u paese. U « corsu » vene à dì locu induve tuttu si passa.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Costa di muru : </span>X, X : Costa : pendita di u monte è muru : ci sò muri       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Croce di lama : </span>croce di lama, X : Locu induve ci hè statu un battaglia trà santupetracci è ? dunque s'incrucciavanu l'arme è e lame si tuccavanu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cuculu :</span> cuculo, pointe du cuculo : Ghjè a punta di una muntagna. « cuc » : cima       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cugliusaccia : </span>X, X : -Locu induve si cuglià e castagne o d'altri frutti  (Falcucci).       <br />
       - pò vene dinù da cogliesi : pentone, ripa per aiuta à cogliesi à cavallu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cullettula :</span> X, X : Locu di piccula altura.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Curboghjola : </span>corbajola, corbajola : Locu induve ci sò i corbi.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Curdoghju :</span> X, X : Locu di u paisolu di i vezzi, locu induve ci hè un accurtatoghju.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Cuventu : </span>covento, couvento : Locu induve ci hè u cuventu San Ghjiseppu fattu in 1630. A ghjesa chì hè dentru u casale hè di custruzzione pisana è data di u XIIesimu seculu. Ghjè classata dapoi 1926. U cuventu, cù a so storia muvimentata, accogliera « capucins » sinu à 1790. A revoluzzione rivuchera l'ordine è sparghjera i so bè.       <br />
              <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7113-7433.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=10</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7077</guid>
   <title>A dumenica di e palme</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:20:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/7077-7398.jpg" alt="A dumenica di e palme" title="A dumenica di e palme" />
     </div>
     <div>
      A ghjesa festa a ghjunta di Ghjesù in Gerusaleme, a folla l'acclama, punendu palme è vestiti       <br />
       davant'à ellu. Hè a dumenica ghjustu nanzu quella di Pasqua è apre u periodu chjamatu a Settimana Santa.        <br />
       A settimana scorsa, i zitelli, cù l'aiutu di i parenti anu intrecciatu e crucelle, e stelle o i campanili in fronde di palmu chì sò state appiccate à rami d'alivi.       <br />
       I cunfratelli preparanu cù assai minuzie u « grande palmu » à partesi di e più belle fronde di palmu. Questu quì serà purtatu in testa di a prucessiò di u venderi santu.       <br />
       A ceremonia principia cù a benedizzione di i rami d'alivu. U prete i benedisce è i dà à i fideli. E porte di a ghjesa s'aprenu. I cunfratelli portanu a grande croce ornata di palme. Escenu di a ghjesa seguitati da i fideli è a prucessiò principia.       <br />
       A prucessiò ùn hà micca un embiu di penitenza mà di gioia postu chì simbulizeghja l'entrata triunfale di Ghjesù.        <br />
       Mentre issu tempu, e porte di a ghjesa sò state chjose. Una volta vultati à u principiu, a prucessiò si piazza di fronte à e porte chì simbulizeghjanu e porte di Gerusaleme. U prete da trè volte l'ordine d'apre e porte è pichja trè volte cù u pede di a croce di a prucessione dicendu « apri la porte ! Hosanna pia ».       <br />
       A u terzu colpu è à a terza invucazione, l'omi stati nentru aprenu e porte è a folla entre.       <br />
       Ogni fidele porta un ramu benedettu in cummemorazione à l'entrata di Ghjesù. Per avè a pruttezione di Cristu, ognunu purterà in casa soia u so ramu.       <br />
              <br />
       <b>NB </b>: In Bastia, u ghjornu di e palme si festighjeghja à San Ghjisè. I bastiacci sò stati à pena scumudati postu chì a celebrazione ùn si face micca u 19 marzu. S'hè fatta u 15 marzu vene à dì 4 ghjorni prima di Pasqua. A ragiò hè simplice, Pasqua, quist'annu, si festa u 23 è 24marzu è dunque issa festa un altru ghjornu per micca scumuda u ritimu di a Settimana Santa.       <br />
       Accantu à issa celebrazione ci sò tuuti i riti festivi sopra tuttu si manghja <span class="fluo_cyan">i panzarotti </span>!!       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-7077-7398.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=9</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-7064</guid>
   <title>torna parolle!!! ci vole à sapè chì ci n'hè. Oghje i 'B'</title>
   <pubDate>Thu, 20 Mar 2008 13:37:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>a tupunimia di Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Certi nomi ùn sò ghjunta à spiegali è mi scusu per quelli chì li piace assai ma quantunque pensu chì impareranu qualcosa!!!       <br />
              <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Bagni :</span>X, X : Issu locu si chjama cusì per via di a presenza  di pozzi d'acqua incù a virtù di guarisce i mali : acque miraculose. Ci sò sempre e casette.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Battagliola :</span> battagliola, battagliola : -Locu induve ci eranu e vacche chì purtavanu e squille. Dentru a squilla ci hè u battagliu chì devia ribumbà. Ghjè per quessa chì si chjama a battagliola perchè ci era u rimore di u battagliu. Anc'oghje ci sò sempre e vacche. A battagliola hè un grande campu.       <br />
       -O allora, ghjè u locu induve ci hè statu una piccula battaglia trà ghjente.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Belle fronze : </span>belle fronze, belle fronze        <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Bernucciu :</span> bernuccio, bernuccio       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Bocca sperenza :</span> X, bocca alla sperenza : -Si chjama cusì perchè chì quandu i vechji venianu à cavallu da a Balagna era l'ultima cullata è dopu ùn ci era chè falata sin'à Casta.  Sperenza: finita a fatica è i strazii.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Brumica :</span> brumica, brumica : Ùn cunnoscu micca u significatu. Mà ci hè un situ archeologicu chì data di u neoliticu. Ci hè un castellu chì hè statu sbulicatu in l'anni 30 : ci hè un'ipotesi di un'accinta « cyclopéenne », ci era sicuramente una torra.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Brusgiati :</span> X, X : Toponimu novu, si situeghja in l'aculaghja. Si chjama cusì per via chì in 1957 ci sò stati omi chì si sò brusgiati.       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=8</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-6965</guid>
   <title>pruverbii detti da i vechji</title>
   <pubDate>Tue, 29 Apr 2008 09:21:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>lingua corsa</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      <span class="fluo_cyan">"l'orgogliu va à cavallu è si ne volta à pedi": </span>vene à dì ùn vale à pena d'esse orgugliosi, un ghjornu ò l'altru, omu si ritrova cum'ellu era à principiu vale à dì senza nunda è tandu si piglia tuttu in faccia. Eccu ci vole à stà cum'è omu hè è micca sentesi megliu chè un altru. Simu tutti pari!!!       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">"un colpu cuccu, un colpu falchettu" : </span>quandu omu hà 2 visi. Ghjè qualchissia di farzu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">"ùn cunnosce più a filetta" :</span> cum'è prima quandu omu s'hè scurdatu da induve ellu venia è chì si piglia per un antru.
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=7</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-6956</guid>
   <title>qulalchì toponimu di a cumuna</title>
   <pubDate>Thu, 27 Mar 2008 13:46:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>a tupunimia di Santu Petru di Tenda</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div style="position:relative; float:right; padding-left: 1ex;">
      <img src="http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/6956-7279.jpg" alt="qulalchì toponimu di a cumuna" title="qulalchì toponimu di a cumuna" />
     </div>
     <div>
      oghje, videremu i nomi in A. Ci vole à sapè chì  i nomi di u mo travagliu iniziale ùn si trovanu micca tutti nantu à u cadastru postu chì sò nomi chì si tramandanu à bocca. U mo studiu piglia in contu u cadastru di 1874 è di 1942 ma dinù i nomi detti da a ghjente.       <br />
       Certi nomi si ponu spiega di manera naturale simpliciamente perquè chì sò nomi di u cutidianu mà d'altri hè più difficiule hè stanu senza spiegazione. Per altri toponimi, ancu senza spiegazione esiste una legenda ò una fola chì mi sò state cuntate da i vechji. Eccu vi lasciu guardà se u sughjettu v'interressa.       <br />
              <br />
       primu : prununcia di a ghjente.       <br />
       secondu : cadastru di 1874.       <br />
       terzu : cadastru di 1942        <br />
              <br />
              <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Aculaghja :</span> laculaja, laculaja : vene da « acula », locu induve ci eranu siguramente l'acule.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Agnone: </span>agnone, agnone : vene da  « agnu », un agnu essendu un scornu ghjè un  locu  chì hà a forma di un grande scornu ma dinù  stassine à l'agnu vole dì vive scantatu dunque po dassi chì ghjè un locu scantatu.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Agriate : </span>X, X : -Significheghja terra agricula chì hè nantu à u balcone di u Nebbiu è di u Capi Corsu. Amministrata da a pieve di u Nebbiu. Ghjera affittata à sfarente cumune chì mancavanu di terra cum'è Ferringule per esempiu. Stu fattu si chjamava una presa, a più grande era quella di Casta/Teti. Isse terre ghjeranu terre suminate à granu : u laboru. A parte di Ifana era una terra infeudata da Cristoforo Spinola di Ghjenuva. Ci hè una casa chì data di u XVIesimu seculu. A l'epica francese, appartenia à Bourbon Conty è dopu à Vinne Vieille, infine hè stata cumprata da Gentile.         <br />
       -<span class="fluo_jaune">Desertu di l'Agriate </span>: si chjama cusì perchè chì nimu ùn hà mai pussutu stabiliscesi. Ci sò assai pagliaghji, più e prese mà issu locu era sempre attaccatu da i sarracini è a ghjente si ne fughjia. Ci sò qualchì casetta ma ùn ci hè micca un paese.        <br />
              <br />
       <span class="fluo_jaune">Alivela : </span>X, X : Locu induve ci eranu l'alive. Alivela : alivu chjucu, sicuramente ghjera un'alivetu cù picculi alivi.       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <photo:imgsrc>http://www.ent-montecristo.org/20050700/photo/imagette-6956-7279.jpg</photo:imgsrc>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=6</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-6868</guid>
   <title>detti</title>
   <pubDate>Thu, 13 Mar 2008 14:23:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>lingua corsa</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
      Oghje altri detti è spressione :         <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">" u troppu stroppia "</span>quandu qualchissia vi dice què u megliu hè di piantassi subitu di parlà sinò ci hè u risicu ch'elle vi falessinu asciute !!!       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">« dumanda à Dumè chì ghjè più buciardu chè mè » </span>ghjè una spressione bastiaccia.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">« se tu voli andà luntanu, perti prestu è vai pianu »</span>sarebbe  cume dì « rien ne sert de courir il faut arriver à point ». U megliu hè di piglià u sò tempu, s'omu si spiccia risicheghja di fà sbaglii.       <br />
              <br />
       <span class="fluo_cyan">« à la zitta à la mutà »</span> sarebbe  fà qualcosa senza chì nimu ùn sentessi nunda.       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=5</link>
  </item>
  <item>
   <guid isPermaLink="false">tag:www.ent-montecristo.org/20050700,2010:rss-6863</guid>
   <title>MARTI GRASSU</title>
   <pubDate>Thu, 28 Feb 2008 13:35:00 +0100</pubDate>
   <dc:language>fr</dc:language>
   <dc:creator>CHRISTELLE 20050700</dc:creator>
   <dc:subject>u periodu sacru in Corsica</dc:subject>
   <description><![CDATA[]]></description>
   <content:encoded>
    <![CDATA[
     <div>
             <br />
              <br />
       U marti grassu si festighjeghja u di ferraghju. Si finisce l'alimenti grassi prima di cumincia u quaresimu. Si face e fritelle et altre preparazione cu l'oliu. A tradizione di u quaresimu vole ch'omu ùn manghji più ove, dunque si ne prufitta per fà l'impulighjate. Per opposizione à u quaresimu, u carnavale hè un periodu di goia è di libertà induve e regule di a vita cutidiana stanu appese è induve omu face ciò ch'ellu vole : a ghjente si traveste, si manghja di tuttu è si esce in carrughju cantendu canzone.       <br />
       
     </div>
     <div style="clear:both;"></div>
     <hr style="visibility:hidden;" />
    ]]>
   </content:encoded>
   <link>http://www.ent-montecristo.org/20050700/index.php?action=article&amp;numero=4</link>
  </item>
 </channel>
</rss>
