toponimi chì principianu cù S a tupunimia di Santu Petru di Tenda

29/04/2008
a ghjesa San Ghjuvanni
Salice : salice : locu induve ci sò i salice. U salice hè un arburu à ramula longa è fine, assai flessibile, à fronde lungarine verde è pinze chì cresce in i lochi umidi. Vene da a latinu 'salix viminalis' (botanica).

San Ghjuvanni : san giovanni : nome di a ghjesa San Ghjuvà chì hà un oratoriu chì si chjama Santa Croce. Inseme baroccu chì data o menu di u 1784.

San Ghjisè : san giuseppe : ghjè u nome di u cuventu fattu in 1630.

San Martinu : san martino : nome di un locu induve ci passa un fiume.

Santa Cristina : santa cristina :

Serdellu : sardello : pò dassi chì ci era un fiume o un pozzu induve mettianu e sardelle chì sò pesci.

CHRISTELLE 20050700
Rédigé par CHRISTELLE 20050700 le 29/04/2008 à 09:36 | Permalien | Commentaires (0)


toponimi in D è F a tupunimia di Santu Petru di Tenda

03/04/2008
a funtana à l'olmu
Debbiarellu : X, debbiarello : issu locu si chjama cusì per chì indè i tempi i vechji praticavanu u debbiu. Sarebbe dunque un locu chì hè statu debbiatu vene à dì brusgiatu per pudè esse piantatu.

Erbariccia : X, X : da « erba » locu induve piccia assai erba. Chjosu erbaghju.

Ernaghju : X, X : locu induve ci eranu i bugni è fecianu u mele.

Ferletu : ferleto, ferletto : da « ferla » locu induve cresce assai a ferla chì vene di a finochja. A ferla si trova solu in qualchì locu è Santu Petru hè un locu induve ci face assai.

Ficacce : X, X : locu induve ci sò e fiche.

Filicaghja : X, filicaja / Filicone : feligone, felicone : -locu bruttu –locu induve cresce a filetta.

Filoni : X, X : po dassi per via di a forma : un filu d'erba

Finuchjaghjola : X, X : locu induve ci hè a finochja.

Funtana à l'olmu : fontaine de campiendi, X : per via di a presenza di un olmu à cantu. Da custì, princinpia u paisolu di campiendi.

Funtana impregna donne : X, X : toponimu inventatu postu chì nasce da una legenda quella di a so acqua chì quandu una donna à beie diventa incinta.

Furcioni : forcioni, forcioni : per via di a forma : u locu s'assumiglia à una forca.

CHRISTELLE 20050700
Rédigé par CHRISTELLE 20050700 le 03/04/2008 à 13:29 | Permalien | Commentaires (0)


eccu a seguita!!!! a tupunimia di Santu Petru di Tenda

27/03/2008
capu castincu. Hè u capu di una stantara
Assai nomi in "c"; ci sò dinù fole. Eccu se la vi guerba dì sapè, bona lettura!!!


cacciatori : cacciatori, cacciatori : Sicuramente chì ghjera u locu induve i cacciatori s'adunianu ò un locu di caccia. Oghje, i cacciatori significheghja u nome di una caccia mossa.

Cala micornu : X, X : Un cunnoscu micca u significatu. Mà ghjè un pianottulu.

Calvelu : X, X : In Falcucci, calvelu : villa di Patrimoniu. Pò dassi, chì u locu face riferenza à issu paese di u Nebbiu.

Campi d'ogliastri : campo d'ogliastro, campo d'ogliastro : Nome chì vene da a descrizzione di u locu. In fatti, ghjè un campu induve ci sò assai ogliastri, anc'oghje.

Campiendi : campiendi, campiendi : Issu locu, hè un paisolu. Si chjamera cusì per via chì sò lenze. Campiendi : campu. Oghje, e case sò staccate : una sottu à l'altra.

Campu castincu : X, X capu castincu : capo castinco, capo castinco : Più spessu dimu capu castincu. Si chjama cusì perchè chì ghjè un campu chì si trova sopra à Casta. Dinù per via chì anu trovu un inseme megaliticu chì si cumpunia à l'origine di nove statue distante di qualchì centina di metru ò di qualchì chilometru. Ne resta solu u capu dettu di Capu Castincu dispostu à u palazzu di i guvernatori in Bastia dapoi u cungressu preistoricu di 1966, mà chì rivenerà in Pieve, induve ci era digià nanzu.

Canali : canali, canali : Si chjama cusì perchè chì indè i tempi antichi ci eranu l'orti. Per annacquà, si servianu di i canali. L'anu chjamatu cusì per via chì ci eranu e canalette per annacquà l'orte.
Cannuta : cannuta, cannuta : Locu induve ci hè l'acqua. Pare un picculu stagnu. Cannuta vene di canna. Si pudia dì u cannaghju. E canne s'assumiglianu à l'erba (spezia di pianta), sò in l'acqua salita è e vacche e manghjanu vulinteru.


cantareccia : X, cantareccia : -Pò dassi chì cantareccia toponimu chì vene da cantà
-O toponimu chì vene da cantaratu vene à dì incù tufone (es : fattu à cantare)

Capannelle : capannelle, capannelle capannula : X, X : Locu induve ci sò e capanne. Capanne fatte di petre, di legnu è di terra induve s'agruttavanu per u più i pastori.

Carrughju : X, X : Toponimu chì si trova in u paisolu di u castagnu. Porta u so nome sapendu ciò ch'ellu hè un carrughju : una strada chì passa à mezu à e case.

Casa viola : X, X : Si chjamera cusì per via chì in issa casa chì esiste sempre ancu avà ci ghjucavanu di viola chì hè un pianò meccanicu.

Caserna : X, X : Paisolu di Santu Petru. Si chjama cusì per via chì tandu ci era una caserna di gendarmeria.

Casetta di i capicursini : X, X : Toponimu inventatu da a ghjente postu chì hè u cugnome di u locu. L'anu chjamatu cusì per via chì in issa casetta ci campava ghjente di Capicorsu.

Casone : X, X : Presenza in issu locu di un casone.

Casta : casta, X : ùn sò veramente l'origine mà aghju imparatu chì à u XIIesimu seculu ci sò capurali vene à dì gentilomi chì difendenu i povari. In e cronache, evucazione di a famiglia “da casta”. I Casta falavanu d'un vecghju chì si chjamava San Salvadore è chì stava in l'Agriate in u locu chjamatu Casta.

Castagnamentu : X, X : Locu vicinu à a strada, ghjè una girata è in issa girata ci hè un castagnu.

Castagnu : castagno, castagno : Paisolu di u paese induve ci sò assai assai castagni è à 100 metri ci hè un locu chì si chjama u castagnetu.

Castrcaghja : castricaglia, castrcaglia

Cavallata : X, X

Chjalsi : X, X : Locu induve ci eranu i chjalsi.

Chjimarana : chimarano, chimarana

Chjosu di tredeci : X, X : Toponimu inventatu, ghjè un chjosu chì appartenia à un omu chì era cugnumatu tredeci.

Cima à a carbunara : X, X : Locu induve facianu u carbone. Oghje ci sò sempre e carbunare.

Cima à Casta : X, X : Cumè u nome à dice ghjè una cima chì hè sopra à casta.

Coda di u diavule : coda al diavolo, coda al diavolo

Codule l'alzeli : X, codole : Sapendu chì « codulu » significheghja un scornu chjucu di terrenu cù a vigna o a machja è chì l'alzi sò arburi dunque ghjè un locu induve ci sò l'alzi.

Conca : X, X : In paese adupremu issu nome per parlà di un locu in muntagna. « Conca »vene à dì a forma di u locu, ghjè una depressione di terrenu.

Corsu : corso, corso : Locu centrale di u paese. U « corsu » vene à dì locu induve tuttu si passa.

Costa di muru : X, X : Costa : pendita di u monte è muru : ci sò muri

Croce di lama : croce di lama, X : Locu induve ci hè statu un battaglia trà santupetracci è ? dunque s'incrucciavanu l'arme è e lame si tuccavanu.

Cuculu : cuculo, pointe du cuculo : Ghjè a punta di una muntagna. « cuc » : cima

Cugliusaccia : X, X : -Locu induve si cuglià e castagne o d'altri frutti (Falcucci).
- pò vene dinù da cogliesi : pentone, ripa per aiuta à cogliesi à cavallu.

Cullettula : X, X : Locu di piccula altura.

Curboghjola : corbajola, corbajola : Locu induve ci sò i corbi.

Curdoghju : X, X : Locu di u paisolu di i vezzi, locu induve ci hè un accurtatoghju.

Cuventu : covento, couvento : Locu induve ci hè u cuventu San Ghjiseppu fattu in 1630. A ghjesa chì hè dentru u casale hè di custruzzione pisana è data di u XIIesimu seculu. Ghjè classata dapoi 1926. U cuventu, cù a so storia muvimentata, accogliera « capucins » sinu à 1790. A revoluzzione rivuchera l'ordine è sparghjera i so bè.

CHRISTELLE 20050700
Rédigé par CHRISTELLE 20050700 le 27/03/2008 à 13:20 | Permalien | Commentaires (0)


torna parolle!!! ci vole à sapè chì ci n'hè. Oghje i 'B' a tupunimia di Santu Petru di Tenda

20/03/2008
Certi nomi ùn sò ghjunta à spiegali è mi scusu per quelli chì li piace assai ma quantunque pensu chì impareranu qualcosa!!!


Bagni :X, X : Issu locu si chjama cusì per via di a presenza di pozzi d'acqua incù a virtù di guarisce i mali : acque miraculose. Ci sò sempre e casette.

Battagliola : battagliola, battagliola : -Locu induve ci eranu e vacche chì purtavanu e squille. Dentru a squilla ci hè u battagliu chì devia ribumbà. Ghjè per quessa chì si chjama a battagliola perchè ci era u rimore di u battagliu. Anc'oghje ci sò sempre e vacche. A battagliola hè un grande campu.
-O allora, ghjè u locu induve ci hè statu una piccula battaglia trà ghjente.

Belle fronze : belle fronze, belle fronze

Bernucciu : bernuccio, bernuccio

Bocca sperenza : X, bocca alla sperenza : -Si chjama cusì perchè chì quandu i vechji venianu à cavallu da a Balagna era l'ultima cullata è dopu ùn ci era chè falata sin'à Casta. Sperenza: finita a fatica è i strazii.

Brumica : brumica, brumica : Ùn cunnoscu micca u significatu. Mà ci hè un situ archeologicu chì data di u neoliticu. Ci hè un castellu chì hè statu sbulicatu in l'anni 30 : ci hè un'ipotesi di un'accinta « cyclopéenne », ci era sicuramente una torra.

Brusgiati : X, X : Toponimu novu, si situeghja in l'aculaghja. Si chjama cusì per via chì in 1957 ci sò stati omi chì si sò brusgiati.
CHRISTELLE 20050700
Rédigé par CHRISTELLE 20050700 le 20/03/2008 à 13:25 | Permalien | Commentaires (0)


qulalchì toponimu di a cumuna a tupunimia di Santu Petru di Tenda

13/03/2008
u corsu
oghje, videremu i nomi in A. Ci vole à sapè chì i nomi di u mo travagliu iniziale ùn si trovanu micca tutti nantu à u cadastru postu chì sò nomi chì si tramandanu à bocca. U mo studiu piglia in contu u cadastru di 1874 è di 1942 ma dinù i nomi detti da a ghjente.
Certi nomi si ponu spiega di manera naturale simpliciamente perquè chì sò nomi di u cutidianu mà d'altri hè più difficiule hè stanu senza spiegazione. Per altri toponimi, ancu senza spiegazione esiste una legenda ò una fola chì mi sò state cuntate da i vechji. Eccu vi lasciu guardà se u sughjettu v'interressa.

primu : prununcia di a ghjente.
secondu : cadastru di 1874.
terzu : cadastru di 1942



Aculaghja : laculaja, laculaja : vene da « acula », locu induve ci eranu siguramente l'acule.

Agnone: agnone, agnone : vene da « agnu », un agnu essendu un scornu ghjè un locu chì hà a forma di un grande scornu ma dinù stassine à l'agnu vole dì vive scantatu dunque po dassi chì ghjè un locu scantatu.

Agriate : X, X : -Significheghja terra agricula chì hè nantu à u balcone di u Nebbiu è di u Capi Corsu. Amministrata da a pieve di u Nebbiu. Ghjera affittata à sfarente cumune chì mancavanu di terra cum'è Ferringule per esempiu. Stu fattu si chjamava una presa, a più grande era quella di Casta/Teti. Isse terre ghjeranu terre suminate à granu : u laboru. A parte di Ifana era una terra infeudata da Cristoforo Spinola di Ghjenuva. Ci hè una casa chì data di u XVIesimu seculu. A l'epica francese, appartenia à Bourbon Conty è dopu à Vinne Vieille, infine hè stata cumprata da Gentile.
-Desertu di l'Agriate : si chjama cusì perchè chì nimu ùn hà mai pussutu stabiliscesi. Ci sò assai pagliaghji, più e prese mà issu locu era sempre attaccatu da i sarracini è a ghjente si ne fughjia. Ci sò qualchì casetta ma ùn ci hè micca un paese.

Alivela : X, X : Locu induve ci eranu l'alive. Alivela : alivu chjucu, sicuramente ghjera un'alivetu cù picculi alivi.
CHRISTELLE 20050700
Rédigé par CHRISTELLE 20050700 le 13/03/2008 à 13:10 | Permalien | Commentaires (1)