qualchì parolla travagliu linguisticu nantu à Santu Petru di Tenda
29/04/2008
Eccu qualchì parolla chì ùn eranu micca nantu à u quistiunariu :
[a dz'ibara] a zipara : ciò chì hè amaru è chì stà indè l'acqua dopu à a franta. A zipara : quand'è tu pressi, ch'ella resta l'acqua. Cacci l'oliu dopu resta l'acqua è in l'acqua ci hè a zipara = u torbidu.
[a radz'ola] a razola : fruttu di l'ogliastru. Quessu si facia à parte, ghjè oliu più amaru. Iss'oliu u vindianu à e farmacie chì servia per fà i medicamenti.
['una z'oma] una somma : 11 decalitri.
[a sp'orta] a sporta : 10 litri, ghjè un "panier" fattu in castagnu chì tene 1 decalitru
[degal'idru] decalitru d'alive (10 litri).
[a m'eza b'inta] a meza pinta : mezu litru per piglià l'oliu.
[a b'inta] a pinta : 1 litru.
[u medz'inu] u mezinu : 5 decalitri.
[i vil'ari] i filari : ligna d'alivi. In l'aliveti ci sò i filari.
[spigul'a] spiculà : quandu a racolta era compia, l'alive chì restavanu eranu per i terzaglii.
[un tin'atsu] un tinazu : botte tagliata in dui cù dui manichi induve l'oliu cascava nentru per chì l'oliu lachesi calà l'acqua.
[insid'a] insità : greffer.
[a dz'ibara] a zipara : ciò chì hè amaru è chì stà indè l'acqua dopu à a franta. A zipara : quand'è tu pressi, ch'ella resta l'acqua. Cacci l'oliu dopu resta l'acqua è in l'acqua ci hè a zipara = u torbidu.
[a radz'ola] a razola : fruttu di l'ogliastru. Quessu si facia à parte, ghjè oliu più amaru. Iss'oliu u vindianu à e farmacie chì servia per fà i medicamenti.
['una z'oma] una somma : 11 decalitri.
[a sp'orta] a sporta : 10 litri, ghjè un "panier" fattu in castagnu chì tene 1 decalitru
[degal'idru] decalitru d'alive (10 litri).
[a m'eza b'inta] a meza pinta : mezu litru per piglià l'oliu.
[a b'inta] a pinta : 1 litru.
[u medz'inu] u mezinu : 5 decalitri.
[i vil'ari] i filari : ligna d'alivi. In l'aliveti ci sò i filari.
[spigul'a] spiculà : quandu a racolta era compia, l'alive chì restavanu eranu per i terzaglii.
[un tin'atsu] un tinazu : botte tagliata in dui cù dui manichi induve l'oliu cascava nentru per chì l'oliu lachesi calà l'acqua.
[insid'a] insità : greffer.
CHRISTELLE 20050700
3 pruverbii nantu à l'alivu lingua corsa
29/04/2008
Fendu a mo inchiesta, u mo infurmatore m'hà datu pruverbii nantu à u mo tema : "l'alive"
"Santu Petru hè un bellu paese, quandu l'alive stanu appese, quandu l'alive cascanu in terra, fame, pesta è guerra" dunque sè l'alive ùn vanu micca à maturità, s'ellu ci hè u varmu chì e face cascà nanzu era a famina, a fame per tuttu u mondu.
"Sfiuritura di maghju,oliu per assaghju
sfiuritura di ghjugnu, oliu à lavà grugnu" Sè l'alivu sfiurisce tardi, a mosca di l'aliva avà a sapemu ùn face micca l'ovu sottu à 26 gradi dunque sè l'aliva sfiurisce di ghjugnu, dunque quandu l'aliva ghjunghje chì a mosca à possi punghje ghjè à fine di lugliu. A a fine di lugliu, face troppu caldu, a mosca ùn pò più punghje dunque andemu finu à settembre. Settembre vene u fretu dunque l'annata era salva.
"legnu santu è benedettu chì brusgia frescu è seccu" dunque l'alivu era un arburu sacru è si ne ghjuvianu per tuttu.
"Santu Petru hè un bellu paese, quandu l'alive stanu appese, quandu l'alive cascanu in terra, fame, pesta è guerra" dunque sè l'alive ùn vanu micca à maturità, s'ellu ci hè u varmu chì e face cascà nanzu era a famina, a fame per tuttu u mondu.
"Sfiuritura di maghju,oliu per assaghju
sfiuritura di ghjugnu, oliu à lavà grugnu" Sè l'alivu sfiurisce tardi, a mosca di l'aliva avà a sapemu ùn face micca l'ovu sottu à 26 gradi dunque sè l'aliva sfiurisce di ghjugnu, dunque quandu l'aliva ghjunghje chì a mosca à possi punghje ghjè à fine di lugliu. A a fine di lugliu, face troppu caldu, a mosca ùn pò più punghje dunque andemu finu à settembre. Settembre vene u fretu dunque l'annata era salva.
"legnu santu è benedettu chì brusgia frescu è seccu" dunque l'alivu era un arburu sacru è si ne ghjuvianu per tuttu.
CHRISTELLE 20050700
toponimi chì principianu cù S a tupunimia di Santu Petru di Tenda
29/04/2008
Salice : salice : locu induve ci sò i salice. U salice hè un arburu à ramula longa è fine, assai flessibile, à fronde lungarine verde è pinze chì cresce in i lochi umidi. Vene da a latinu 'salix viminalis' (botanica).
San Ghjuvanni : san giovanni : nome di a ghjesa San Ghjuvà chì hà un oratoriu chì si chjama Santa Croce. Inseme baroccu chì data o menu di u 1784.
San Ghjisè : san giuseppe : ghjè u nome di u cuventu fattu in 1630.
San Martinu : san martino : nome di un locu induve ci passa un fiume.
Santa Cristina : santa cristina :
Serdellu : sardello : pò dassi chì ci era un fiume o un pozzu induve mettianu e sardelle chì sò pesci.
San Ghjuvanni : san giovanni : nome di a ghjesa San Ghjuvà chì hà un oratoriu chì si chjama Santa Croce. Inseme baroccu chì data o menu di u 1784.
San Ghjisè : san giuseppe : ghjè u nome di u cuventu fattu in 1630.
San Martinu : san martino : nome di un locu induve ci passa un fiume.
Santa Cristina : santa cristina :
Serdellu : sardello : pò dassi chì ci era un fiume o un pozzu induve mettianu e sardelle chì sò pesci.
CHRISTELLE 20050700
ASCENZIONE u periodu sacru in Corsica
24/04/2008
Ghjè u ghjornu chì Cristu colla in celu. Una messa hè celebrata. Ghjè u ghjornu induve omu ùn travaglia micca. Si sente sempre dì : "l'acellu ùn sorte micca da u nidu". Issu ghjornu hè marcatu da l'ovu è l'erba santa.
- L'ovu hè u primu di a ghjurnata, ci vole à fallu benedisce è cusì ùn s'infracceca micca. Ancu un'annu dopu resta sempre u torlu.
- L'erba santa : issa pienta grassa si coglie à l'alba, si face benedisce è dopu si mette in casa.
S'ella fiurisce ghjè bon segnu ò sinò porta u gattivu male.
- L'ovu hè u primu di a ghjurnata, ci vole à fallu benedisce è cusì ùn s'infracceca micca. Ancu un'annu dopu resta sempre u torlu.
- L'erba santa : issa pienta grassa si coglie à l'alba, si face benedisce è dopu si mette in casa.
S'ella fiurisce ghjè bon segnu ò sinò porta u gattivu male.
CHRISTELLE 20050700
U LUNI DI PASQUA u periodu sacru in Corsica
24/04/2008
I canti : Magnificat, u Ave Maris Stella, e litanie di a Madonna.
U luni di Pasqua hè l'abbundenza : "beatu u corpu chì in vendari hè mortu è in sabbatu hè sepolcru".U luni si face a merendella vene à dì chì a ghjente s'addunisce in a natura per sparte un bellu ripastu. Ghjè un ghjornu di festa chì permette dinù d'incuntrà persone.
U luni di Pasqua hè l'abbundenza : "beatu u corpu chì in vendari hè mortu è in sabbatu hè sepolcru".U luni si face a merendella vene à dì chì a ghjente s'addunisce in a natura per sparte un bellu ripastu. Ghjè un ghjornu di festa chì permette dinù d'incuntrà persone.
CHRISTELLE 20050700
Recherche
Profil
CHRISTELLE 20050700