e feste relighjose

E feste in giru a Pasqua u vennari santu  Jeudi 03 Avril 2008



In u Sudu:

-U catenacciu : u più impurtante è u più cunnisciutu hè quellu di Sartè. Ogni annu, parechji millai di pelegrini ci vanu. U catenacciu rapresenta u caminu di croce ch'ellu face u Cristu durante a passione. U catenacciu hè vestutu di rossu, a so identità hè scunnisciuta perch'ellu vole fà si pardunà pè un sbagliu impurtante. Hà da stà 3 ghjorni inchjustratu è senza beie ne manghjà nanzu di fà a so prucessione. U so caminu di croce si compie davanti à l'altare di a ghjesgia di a cità.

- I casci : statule di i Santi chì sò purtate in Bunifaziu. Hè una prucessione di e sfarente cunfraterne di a cità di Bunifaziu.

In u Nordu:

-A cerca : prucessione rurale fatta a mane di u vennari santu. Hè cumposta di i mazzeri è i pregatori chì portanu e mazze (bastone di cunfraterna) è seguiteghjanu i cunfratelli vestuti di biancu, è po e donne vestute di faldetta. Durante a ceremonia, tutte e cunfraterne di a cumuna di Brandu lascianu e so cappelle è facenu u stessu caminu cù e pullezzule (palme maiò) messe in cima à e croce di a prucessione. I pelegrini è i penitenti si seguiteghjanu fendu un circulu

-A parata : si passa a sera di u vennari santu. S'accendenu candelle nant'à e finestre di e strade induv'ella passa a prucessione, chì si face in dui paesi. A ghjente di u paese visitatu si mette contr'à i muri pè furmà duie spezie di sepe induv'elli passanu l'abitanti di l'altru paese.

-A granitula : hè à spessu a fine di a parata. Hè una prucessione in circulu fatta da e cunfraterne, sottu à l'ordini di u mazzeru.
A granitula hè dinò festighjata l'8 di Settembre pè a Santa di u Niolu. Hè ancu u nome d'un animale di u mare.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 03 Avril 2008 à 14:06 | Permalien | Commentaires (1)


e feste relighjose

Da i rami sin'à Pasqua  Jeudi 13 Mars 2008

Da i rami sin'à Pasqua


A dumenica di e palme (i rami) o a dumenica di l'alivu hè a dumenica nanzu à Pasqua. Hè festighjata quistu annu u 16 di marzu. Issa festa cumemureghja a morte di u Cristu nantu à a croce, a Passione, è a so entrata in Ghjerusalema. Ghjè dinò u principiu di a settimana santa. À l'uccasione di sta festa si preparanu e crucette è altre creazione in forma di pescii, stelle cù a palma chì seranu dopu benedette in ghjesgia cù rame d'alivu. Dopu, principia una prucessione maiò in giru à a ghjesgia. Isse crucette seranu dopu appese in casa è ancu in vittura, chì hè segnu di prutezzione.

U ghjovi santu hè unu di i trè ghjorni di u « Triduum pascal » è cumemureghja l'ultimu ripastu di u Cristu nanzu d'esse messu in croce. Hè accumpagnatu in certi lochi di a benedizzione di i canistrelli.

U vennari santu hè celebratu u vennari nanzu à a dumenica di Pasqua, u 21 di marzu. Hè u ghjornu di a so messa in croce. Di regula ùn si manghja micca carne. Hè ancu u ghjornu di u catenacciu in Sartè.

U sabatu santu hè u ghjornu induve ùn si facenu nissune celebrazione relighjose. Hè dinò u ghjornu induv'elli si brisgianu i rami di l'annu scorsu. I fideli aspettanu a veghja pasquale chì principierà a sera.

A dumenica di Pasqua casca quistu annu u 23 di marzu. Hè a festa chì marca a fine di a quaresima è a resurezzione di Cristu. Di regula si manghja l'agnellu di Pasqua.Cumencia u tempu pasquale chì hà da durà 50 ghjorni, sin'à a Penticoste.

U luni di Pasqua hè in relazione cù nissunu avenimentu cristianu. Oghje hè diventatu u ghjornu di i zitelli.

AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 13 Mars 2008 à 14:19 | Permalien | Commentaires (0)


e feste relighjose

a settimana santa in Corsica  Jeudi 14 Février 2008



Eri in Corti, Dumenica Verdoni hà fattu una cunferenza nantu à a settimana santa in Corsica è ci hà spiegatu u rolu di i cunfratelli in issu periodu di festa.

In fatti hè l'ultima settimana di a Quaresima, principia a dumenica di e palme.
Durante issa settimana, s'anu da festighjà a morte di u Cristu u Venari Santu è a so resurezzione a dumenica di a Pasqua. I cunfratelli sò presenti durante issa settimana è cantanu in latinu (Miserere…) durante e prucessione in paese di ghjornu o di notte, in granitula o in croce…

Issa festa di a Pasqua hè un mumentu di u cullettivu è di u fora, tutte e leve sò presente è participeghjanu à issa manifestazione relighjosa.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 08:52 | Permalien | Commentaires (0)


e feste relighjose

Marti grassu è u Carnevale  Jeudi 07 Février 2008


Hè una festa catolica chì marca à fine di a settimana di i 7 ghjorni grassi detti « carnali ». Periodu durante u quale si festighjava, si passa nanzu à u marcuri di e cenere, chì marca u principiu di a Quaresima. Si passa 47 ghjorni nanzu à Pasqua.

Parechji carnevali principianu u marti grassu, perch'elli sò liati à issa festa cristiana.
Si dice chì a parolla carnevale vene da carne, perchè in issu periodu si manghja assai carne pè culmà l'astinenza di a quaresima.

Nanzu, u carnevale era una festa induve tutti l'abitanti eranu à paru, ùn si facianu più distinzzione suciale trà i ricchi è i poveri, ùn ci eranu più regule suciale (a ghjente era mascherata pè esse tutti listessi, senza chì omu possi ricunnosce li). I zitelli facianu u giru di u paese da dumandà manghjuscula. Eranu feste chì facianu a paura à u Statu perchè eranu un mumentu di sfocu, è cum'ellu ùn ci eranu più nissune regule, pudia nasce una revoluzione.

Oghje u carnevale hà di menu periculosu pè u Statu. Ci hè sempre issa voglia di sfucà si, di mascherà si, ma cù un'impurtanza minima.
In u calindariu relighjosu, u carnevale principia u ghjornu di l'Epifania pè compie si u marti grassu. Ma ci vole à dì chì à principiu era, cumè quasgi tutte e feste, una festa pagana.



AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 07 Février 2008 à 09:57 | Permalien | Commentaires (1)