e feste relighjose
Da i rami sin'à Pasqua
Jeudi 13 Mars 2008
A dumenica di e palme (i rami) o a dumenica di l'alivu hè a dumenica nanzu à Pasqua. Hè festighjata quistu annu u 16 di marzu. Issa festa cumemureghja a morte di u Cristu nantu à a croce, a Passione, è a so entrata in Ghjerusalema. Ghjè dinò u principiu di a settimana santa. À l'uccasione di sta festa si preparanu e crucette è altre creazione in forma di pescii, stelle cù a palma chì seranu dopu benedette in ghjesgia cù rame d'alivu. Dopu, principia una prucessione maiò in giru à a ghjesgia. Isse crucette seranu dopu appese in casa è ancu in vittura, chì hè segnu di prutezzione.
U ghjovi santu hè unu di i trè ghjorni di u « Triduum pascal » è cumemureghja l'ultimu ripastu di u Cristu nanzu d'esse messu in croce. Hè accumpagnatu in certi lochi di a benedizzione di i canistrelli.
U vennari santu hè celebratu u vennari nanzu à a dumenica di Pasqua, u 21 di marzu. Hè u ghjornu di a so messa in croce. Di regula ùn si manghja micca carne. Hè ancu u ghjornu di u catenacciu in Sartè.
U sabatu santu hè u ghjornu induve ùn si facenu nissune celebrazione relighjose. Hè dinò u ghjornu induv'elli si brisgianu i rami di l'annu scorsu. I fideli aspettanu a veghja pasquale chì principierà a sera.
A dumenica di Pasqua casca quistu annu u 23 di marzu. Hè a festa chì marca a fine di a quaresima è a resurezzione di Cristu. Di regula si manghja l'agnellu di Pasqua.Cumencia u tempu pasquale chì hà da durà 50 ghjorni, sin'à a Penticoste.
U luni di Pasqua hè in relazione cù nissunu avenimentu cristianu. Oghje hè diventatu u ghjornu di i zitelli.
AUDREY 20050223
Recherche
Profil
AUDREY 20050223