e feste relighjose

E feste in giru a Pasqua u vennari santu  Jeudi 03 Avril 2008



In u Sudu:

-U catenacciu : u più impurtante è u più cunnisciutu hè quellu di Sartè. Ogni annu, parechji millai di pelegrini ci vanu. U catenacciu rapresenta u caminu di croce ch'ellu face u Cristu durante a passione. U catenacciu hè vestutu di rossu, a so identità hè scunnisciuta perch'ellu vole fà si pardunà pè un sbagliu impurtante. Hà da stà 3 ghjorni inchjustratu è senza beie ne manghjà nanzu di fà a so prucessione. U so caminu di croce si compie davanti à l'altare di a ghjesgia di a cità.

- I casci : statule di i Santi chì sò purtate in Bunifaziu. Hè una prucessione di e sfarente cunfraterne di a cità di Bunifaziu.

In u Nordu:

-A cerca : prucessione rurale fatta a mane di u vennari santu. Hè cumposta di i mazzeri è i pregatori chì portanu e mazze (bastone di cunfraterna) è seguiteghjanu i cunfratelli vestuti di biancu, è po e donne vestute di faldetta. Durante a ceremonia, tutte e cunfraterne di a cumuna di Brandu lascianu e so cappelle è facenu u stessu caminu cù e pullezzule (palme maiò) messe in cima à e croce di a prucessione. I pelegrini è i penitenti si seguiteghjanu fendu un circulu

-A parata : si passa a sera di u vennari santu. S'accendenu candelle nant'à e finestre di e strade induv'ella passa a prucessione, chì si face in dui paesi. A ghjente di u paese visitatu si mette contr'à i muri pè furmà duie spezie di sepe induv'elli passanu l'abitanti di l'altru paese.

-A granitula : hè à spessu a fine di a parata. Hè una prucessione in circulu fatta da e cunfraterne, sottu à l'ordini di u mazzeru.
A granitula hè dinò festighjata l'8 di Settembre pè a Santa di u Niolu. Hè ancu u nome d'un animale di u mare.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 03 Avril 2008 à 14:06 | Permalien | Commentaires (1)


u premiu di u libru corsu 2008

u premiu di i lettori corsi  Jeudi 03 Avril 2008



In u 2007
Eranu in cumpetizione pè a lingua francese:
Dans l'œil de Gorgone di Michèle Acquaviva-Pache, L'élégance du hérisson di Muriel Barbery, Bonne nuit doux prince di Pierre Charras, Victoire, les saveurs et les mots di Maryse Conde, La religieuse de Madrigal di Michel Del Castillo, La touche étoile di Benoîte Groult, Seras-tu là ? di Guillaume Musso, Soudain dans la forêt profonde d'Amos Oz, Villa Amalia di Pascal Quignard, Dans les bois éternels di Fred Vargas.

Pè a lingua corsa :
Micca nomi di Ghjuvan Luigi Moracchini, In i me ochja di Lisandru Muzy, L'arretta Bianca di Ghjacumu Thiers, Don Petru di Marie-Jean Vinciguerra.

Sò stati premiati :L'élégance du hérisson è L'arretta Bianca.


In u 2006
Pè a lingua francese ci era :
La petite fille de Monsieur Linh di Philippe Claudel, Le Zahir di Paulo Coelho, Les demoiselles de Provence di Patrick De Carolis, La malédiction d'Edgar di Marc Dugain, Mémoire de mes putains tristes di Gabriel Garcia-Marquez, Le dernier des Monterazzi di Denis et Jean-François Gombert, L'attentat di Yasmina Khadra, Croyances-corse.net di Jean-Louis Moracchini, La reine crucifiée di Gilbert Sinoue, Le vent de Tizzano di Charles Versini.

Pè a lingua corsa :
Mitulugia di Guidu Benigni, Spiriate di Santu Casta, Mosaicu di Patrizia Gattaceca, Di quale ne si ?di Benedetta Vidal-Mattei.

Sò stati premiati : Mosaicu è La petite fille de Monsieur Linh.


In u 2005
Pè i libri in lingua francese :
La nuit de l'oracle di Paul Auster, Le dernier ami di Tahar Ben Jelloun, 51, Pegasi astre virtuel di Marcu Biancarelli, Da Vinci code di Dan Brown, La chasse de nuit di Marie Ferranti, Ensemble, c'est tout di Anna Gavalda, La ligne noire di Jean-Christophe Grangé, L'Africain di Jean-Marie Le Clézio, La prochaine fois di Marc Lévy,Sous les vents de Neptune di Fred Vargas

Pè i libri in lingua corsa :
Pustiati, scritti paiani di Ghjacumu Biancarelli, Intornu à l'essezza di Rinatu Coti, Migraturi di Alanu di Meglio, www.mazzeri.com di Ghjuvan-Luigi Moracchini, Da a ripa ventosa di Ghjuvan-Petru Ristori.

Sò stati premiati :La chasse de nuit di Marie Ferranti è Da a ripa ventosa di Ghjuvan-Petru Ristori.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 03 Avril 2008 à 13:22 | Permalien | Commentaires (1)


u premiu di u libru corsu 2008

u premiu di a Cullettività  Jeudi 27 Mars 2008

u premiu di a Cullettività


U premiu di a Cullettività Territuriale :

In u 2007 sò stati premiati Ghjuventù ghjuventù, libru in lingua corsa di Marcellu Jureczek, publicatu ind'è matina latina.

Pè u libru in lingua francese, ghjè u libru Musique de Corse di Antoine Massoni chì hà ricevutu u premiu.


In u 2006, u libru corsu premiatu era In i me ochja, racolta di puesia di Lisandru Muzy. E so puesie sò accumpagnate da pitture di Francescu Quilici.

U premiu pè u libru in francese hè statu datu à Paul Ruault cù La vie ne dit pas tout.

Duie opere in lingua corsa anu avutu menzione speciale : A Bibbia traduta da Christian Dubois, è Mitulugia di Guidu Begnini, ma dinò una in lingua francese Train de Corse,train rebelle di Paul Silvani.


In u 2005, in lingua francese ghjera u libru di Sylviane Pantigny cù u[Appolonie et les jours].

In lingua corsa u libru di Benedetta Vidal-Mattei cù Di quale ne sì ?

In u 2004, dui libri in lingua francese sò stati premiati : A settimana santa in Corsica di Dumenica Verdoni è La chasse de nuit de Marie Ferranti.

In lingua corsa dinò dui libri anu ricevutu un premiu : Detti capicursini-Le souffle populaire di Charles Castellani, è www.mazzeri.com di Ghjuvan Luigi Moracchini.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 27 Mars 2008 à 13:57 | Permalien | Commentaires (0)


i sapè fà

a farina castagnina  Jeudi 27 Mars 2008



Pè a fabricazione di a farina castagnina, ci vole a coglie e castagne d'ottobre. Da lugliu, prima di coglie, l'omu diventa legnaghjolu è taglia i castagni pè fà legni da seccà i frutti. Dopu d'aostu cumencia à pulisce u locu è, di settembre, face entre u legnu in u siccatoghje.
Quandu e castagne sò colte, sò messe nant'à a gratta pè esse seccate, sottu à un focu accesu a notte è u ghjornu durante 3 settimane. Ghjè u fume chì ferà chì e cestagne seranu belle secche. Una volta seccate, si caccià a so pele dura, è dopu a lesina.
Di nuvembre è di dicembre, u pruduttore porta a so robba in u mulinu pè fabricà a so farina, chì serà dopu venduta….
A farina castagnina hà u so appuntamentu ogni annu, in Bucugnà cù a fiera di a castagna.

In Corsica, esistenu parechje varietà d'arburi è dunque di castagne : u rudulacciu chì dà 3 frutti in un ricciu, u vicu cù i so frutti chì si cunservanu assai tempu, u poarupà chì dà dui frutti, è u zerubia, e so castagne sò bone pè u grattaghju.
U castagnu hè statu introduttu in Corsica à u 15u, 16u è 17u seculu da i Pisani è i Genuvesi. A so plantazione ublicatoria era assuciata a quella di a fica, u chjalzu, l'alivu è a vigna.

A castagna era a basa di l'alimentazione di i Corsi cumè a ci mostranu certi autori cumè Pommereuil "La châtaigne est l'aliment de la paresse. Chez eux, son fruit supplée à tout : on le sèche, on le broie et l'on en fait même du pain ; leurs chevaux en sont nourris et la terre négligée".
Ma ancu Jean Lorrain chì dice "La châtaigne, c'est le blé de la Corse : elle nourrit tout le pays. Sa farine remplace celle du froment : la frugalité et surtout la paresse du paysan corse s'en accommodent"... "Le Corse indolent regarde tomber les fruits et c'est le pain d'aujourd'hui, et c'est le de demain, et c'est le pain de l'été, et c'est le pain de l'hiver".
Issa nuzione di basa di l'alimentazione hè dinò presenta ind'è Pasquale Paoli : « Tant que nous aurons des châtaignes, nous aurons du pain ».
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 27 Mars 2008 à 13:17 | Permalien | Commentaires (0)


e feste relighjose

Da i rami sin'à Pasqua  Jeudi 13 Mars 2008

Da i rami sin'à Pasqua


A dumenica di e palme (i rami) o a dumenica di l'alivu hè a dumenica nanzu à Pasqua. Hè festighjata quistu annu u 16 di marzu. Issa festa cumemureghja a morte di u Cristu nantu à a croce, a Passione, è a so entrata in Ghjerusalema. Ghjè dinò u principiu di a settimana santa. À l'uccasione di sta festa si preparanu e crucette è altre creazione in forma di pescii, stelle cù a palma chì seranu dopu benedette in ghjesgia cù rame d'alivu. Dopu, principia una prucessione maiò in giru à a ghjesgia. Isse crucette seranu dopu appese in casa è ancu in vittura, chì hè segnu di prutezzione.

U ghjovi santu hè unu di i trè ghjorni di u « Triduum pascal » è cumemureghja l'ultimu ripastu di u Cristu nanzu d'esse messu in croce. Hè accumpagnatu in certi lochi di a benedizzione di i canistrelli.

U vennari santu hè celebratu u vennari nanzu à a dumenica di Pasqua, u 21 di marzu. Hè u ghjornu di a so messa in croce. Di regula ùn si manghja micca carne. Hè ancu u ghjornu di u catenacciu in Sartè.

U sabatu santu hè u ghjornu induve ùn si facenu nissune celebrazione relighjose. Hè dinò u ghjornu induv'elli si brisgianu i rami di l'annu scorsu. I fideli aspettanu a veghja pasquale chì principierà a sera.

A dumenica di Pasqua casca quistu annu u 23 di marzu. Hè a festa chì marca a fine di a quaresima è a resurezzione di Cristu. Di regula si manghja l'agnellu di Pasqua.Cumencia u tempu pasquale chì hà da durà 50 ghjorni, sin'à a Penticoste.

U luni di Pasqua hè in relazione cù nissunu avenimentu cristianu. Oghje hè diventatu u ghjornu di i zitelli.

AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 13 Mars 2008 à 14:19 | Permalien | Commentaires (0)


i sapè fà

a facenda di u casgiu  Jeudi 28 Février 2008

a facenda di u casgiu


Prima di tuttu ci vole à munghje e capre (o e pecure) pè raccoglie u lattu in a tinella.
Dopu, u pastore deve fà caghjà u latte mettendu l'impresu (nanzu era un picculu pezzu di stomacu di caprettu, oghje ghjè qualcosa d'industriale). Dopu ci vole à rompe u caghjatu è caccià ne u seru, è tandu hè messu in e fattoghje, e casgiaghje è ancu i scudedda secondu à u locu.

Ci vole dopu à mette e fattoghje nant'à a scaffa (pezzu di legnu chì permette à u casgiu di pudè sguttà). I casgii sguttati, ci vole à salisce li è à manighjà li pè avè un casgiu bonu.

Dopu à issa fabricazione, u pastore passa à quella di u brocciu. Piglia u seru ch'ellu hà salitu è u face scaldà, aghjusta dopu u puricciu ind'u paghjolu. Seguiteghja a stessa manipulazione chè pè u casgiu. U brocciu pò esse manghjatu subitu, sinò ci vole à salisce lu.

Si manghjanu i casgii di parechje manere :frescu, fattu è ancu vechju (u nome dipende di u tempu ch'eelu passa u casgiu in u casgile).

AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 28 Février 2008 à 13:46 | Permalien | Commentaires (0)


e fiere

a Spusizione Internaziunale di l'Agricultura  Jeudi 28 Février 2008



Da u 23 di ferraghju à u 4 di marzu, a Corsica serà presenta à a Spusizione Internaziunale di l'Agricultura in Parigi.

Hè una mostra impurtantissima da prumove a maghjina di a nostra isula cù 12 rughjone corsi rapresentati. Ogni ghjornu, un rughjone serà à l'unore cù i so omi, u so artisgianatu, a so agricultura è a so gastrunumia (aBalagna cù l'oliu d'alivu, a Castagniccia cù a farina castanigna, u prisuttu, l'Alta Rocca cù u mele u casgiu, è tantu altri…). Ci sò ancu atteli di degustazione da pudè tastà a robba nustrale.


AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 28 Février 2008 à 13:25 | Permalien | Commentaires (0)


e fiere

a fiera di l'aranciu  Jeudi 28 Février 2008

a fiera di l'aranciu

A fiera di l'aranciu era festighjata a settimana scorsa, sabbatu u 23 è dumenica u 24 di ferraghju in Bastelicaccia.

In fatti, issa fiera hè abbastanza ghjovanna postu ch'ella hè stata creata 3 anni fà.
A fiera hè stata pensata da qualchi abitante per chì i frutti ùn sianu più lasciati in terra.
Hè cusì chì avà, ogni pruduttore, ma dinò abitante chì hà parechji frutti, pò vende a so robba, ma ci sò ancu artisgiani è i so sapè fà.

Quelli chì anu urganizatu issa manifestazione dicenu ch'ellu ci hè in u paesa un micro-clima, ciò chì permette d'avè frutti cusì in issu locu quì. Serà vera, oghje ùn si sà...
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 28 Février 2008 à 13:10 | Permalien | Commentaires (1)


e fiere

a santa di u Niolu  Jeudi 14 Février 2008


Hè una di e più anziane fiere di Corsica chì principia cù a destruzzione d'un cunventu.

À l'epica parechje ghjesgie vulianu ind'è elle a statula di a Verghine d'issu cunventu cunsiderata cumè miraculosa. Cumè a ghjente ùn sapia à quale dà issu tesoru, hà decisu di mette lu nant'à l'imbastu d'un sumere è di lascià lu viaghjà sin'à un paese.
U locu ch'ellu averà sceltu u sumere puderà avè a statula. Ghjunghje dunque in Casamacciuli.

À l'origine festa pasturale chì festighjeghja l'8 di Settembre in Casamacciuli a Natività di a Verghjine (è pelegrinu dapoi à u 1835), hè diventata oghje una festa cumerciale in 3 ghjorni.

Hè una di e feste hè più impurtante di Corsica, è conta ogni annu assai visitori
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 09:45 | Permalien | Commentaires (0)


i sapè fà

l'oliu d'alivu  Jeudi 14 Février 2008

alivu


L'oliu d'alivu era fabricata in un frahghju.

Ci vole à coglie è à lavà l'alive, dopu entrenu in u franghju pè a fabricazione. Sò messe in una pila (cuve) è un sumere ne face u giru cù a macina. Hè un sistema tradiziunale chì permette di macinà l'alive pè fà ne oliu.
Dopu ci vole à lascià infusà l'oliu, vale à dì ch'ellu ci vole à spiccà oliu è acqua. L'oliu colla è pò esse racolta.
Hè megliu à cunsumà la in i dui anni dopu à a fabricazione.

AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 09:22 | Permalien | Commentaires (0)


e fiere

a fiera di l'alivu  Jeudi 14 Février 2008


A prima fiera di l'alivu hè stata creata in u 1989 in Balagna in trè paesi :Montemaggiore, Lunghignano et Cassano.

L'alivu face parte di l'ecunumia è di a cultura di u rughjone. A fiera accoglie ogni annu 10 000 visitori in un oliveta. I visitori anu a pissibulità di pudè tastà produtti nustrali pè via di i cumercenti corsi chì sò sopra locu.

Si sà chì l'alivu era a basa di l'ecunumia di a Balagna, era a robba da pudè barattà cù u restu di l'isula: u casgiu pè u Niolu, a castagna pè a Castagniccia, u granu pè a Casinca...
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 09:10 | Permalien | Commentaires (0)


e feste relighjose

a settimana santa in Corsica  Jeudi 14 Février 2008



Eri in Corti, Dumenica Verdoni hà fattu una cunferenza nantu à a settimana santa in Corsica è ci hà spiegatu u rolu di i cunfratelli in issu periodu di festa.

In fatti hè l'ultima settimana di a Quaresima, principia a dumenica di e palme.
Durante issa settimana, s'anu da festighjà a morte di u Cristu u Venari Santu è a so resurezzione a dumenica di a Pasqua. I cunfratelli sò presenti durante issa settimana è cantanu in latinu (Miserere…) durante e prucessione in paese di ghjornu o di notte, in granitula o in croce…

Issa festa di a Pasqua hè un mumentu di u cullettivu è di u fora, tutte e leve sò presente è participeghjanu à issa manifestazione relighjosa.
AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 08:52 | Permalien | Commentaires (0)


e fiere

a fiera di a castagna  Jeudi 14 Février 2008

a fiera di a castagna

A fiera di a castagna hè quasgi a più cunnisciuta in Corsica.

In fatti, principia in u 1983 in Bucugnà è accoglie parechji artisgiani (bancalari, panatteri…) è dinò stargneri chì ponu fà cunnosce a so robba (Baschi, Tuscani…)
Hè a fiera agricula a più maiò di l'inguernu è riunisce i Corsi in giru a specialità, soprattuttu liate à a castagna, ma dinò à altri produtti varii : cicculata, biscotti, farina, ma ancu vastiti in lana capruna, cultelli…

AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 14 Février 2008 à 08:15 | Permalien | Commentaires (0)


e feste relighjose

Marti grassu è u Carnevale  Jeudi 07 Février 2008


Hè una festa catolica chì marca à fine di a settimana di i 7 ghjorni grassi detti « carnali ». Periodu durante u quale si festighjava, si passa nanzu à u marcuri di e cenere, chì marca u principiu di a Quaresima. Si passa 47 ghjorni nanzu à Pasqua.

Parechji carnevali principianu u marti grassu, perch'elli sò liati à issa festa cristiana.
Si dice chì a parolla carnevale vene da carne, perchè in issu periodu si manghja assai carne pè culmà l'astinenza di a quaresima.

Nanzu, u carnevale era una festa induve tutti l'abitanti eranu à paru, ùn si facianu più distinzzione suciale trà i ricchi è i poveri, ùn ci eranu più regule suciale (a ghjente era mascherata pè esse tutti listessi, senza chì omu possi ricunnosce li). I zitelli facianu u giru di u paese da dumandà manghjuscula. Eranu feste chì facianu a paura à u Statu perchè eranu un mumentu di sfocu, è cum'ellu ùn ci eranu più nissune regule, pudia nasce una revoluzione.

Oghje u carnevale hà di menu periculosu pè u Statu. Ci hè sempre issa voglia di sfucà si, di mascherà si, ma cù un'impurtanza minima.
In u calindariu relighjosu, u carnevale principia u ghjornu di l'Epifania pè compie si u marti grassu. Ma ci vole à dì chì à principiu era, cumè quasgi tutte e feste, una festa pagana.



AUDREY 20050223
Rédigé par AUDREY 20050223 le Jeudi 07 Février 2008 à 09:57 | Permalien | Commentaires (1)